Să nu mă judeci nici măcar atunci când ești mai bun ca mine! Să nu-mi atârni de brațele inimii povești închipuite în care mă plimbi și mă rătăcești pe potecile șerpuite și pline de colb! Și dacă aș fi zdrelită-n genunchii sufletului, și dacă râuri de dor ar curge prin sângele meu, lasă-mă așa! Eu port durerile și râurile cu mine, nu tu. Și dacă știința mea e diferită de a ta, lasă-mă așa! Furnica își cară grăuntele în cârcă, pe când șoarecele îl roade. Vezi ce diferență? Nimeni nu cunoaște povara furnicii, nimeni nu cunoaște datul șoarecelui.
Spectacolul vieții ne oferă fel de fel de situații. Dacă albina ar fi un fluture, musca un leu, și toți ar fi numai fluturi, și toți ar fi numai lei, care ar mai fi diferența dintre ei?
Prin urmare, dacă toți am fi numai savanți, inventatori, pictori…etc, cum ne-am mai distinge unul față de celălalt?
Cum am recunoaște mâna Lui?

Las un gând bun şi-o mulţumire pentru cum ştii să ne faci să vedem lucrurile bune fără să judeci, fără să „cerţi”.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🤗❤️
ApreciazăApreciază
Exact cum spui, frumusetea omenirii sta fix in diversitatea ei! Superbe randuri! Multumesc pentru ele!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vă mulțumesc!🤗❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mai înainte de a arata cu degetul, de a arunca cu piatra, este bine sa ne facem un proces de conștiință. Cu siguranța vom renunța la judecați…Frumos scris!
ApreciazăApreciază