Mă fascinează Actorul. El, acest Demiurg. Îl urmăresc, de fiecare dată când am ocazia, cum se transformă din natural în supranatural. Poate că asta îmi place cel mai mult. Puterea asta imensă de A Fi.
Îl urmăresc în cuvinte, în mișcări, în felul în care își sapă privirea de-a lungul timpului. Căci, da, și-o sapă în toată viața lui, iar din lumina aia, dacă te uiți adânc, din irișii lui izvorăsc cele mai frumoase povești…
Anul acesta, în cadrul Salonului Anual de Carte de la Slobozia, am avut șansa să întâlnesc câțiva mari actori. Doamne, cum i-am privit! Și câtă uimire și bucurie au pus în mine!
Când începeau să vorbească, să interpreteze ori să recite, Îl simțeam pe Dumnezeu cum se plimbă prin sângele meu…
Vă iubesc!❤️
Mozaic de gânduri 