Într-o zi, am să bat la ușa din dos
Iar tu-mi vei deschide căutând prin ore,
Căutând prin ce-a fost
Dacă timpul ar avea margini,
S-ar însăila o sută de ierni
Iar tu c-o pensulă groasă,
din bucăți de nori,
ai desena oameni plini de zăpadă
Cu ochi de lut, cu-n braț de fier
Crengile copacilor ar vorbi atunci despre ieri,
Iar soarele dintr-o dată s-ar întoarce invers pe cer
Dacă timpul ar avea margini,
S-ar întinde cerul și pământul
Iar eu cu inima mea
Aș împleti secundele toate cu minutul
Mozaic de gânduri 